TVA mai mare, facturi mai grele. Bolojan pune populaţia să plătească nota de plată a dezechilibrelor bugetare
Creșterea TVA de la 19% la 21% a reprezentat una dintre cele mai controversate măsuri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Executivul a justificat decizia prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și a evitării unor probleme financiare mai grave, însă această măsură n-a făcut nimic altceva decât să transfere o parte semnificativă a poverii fiscale direct asupra populației.
TVA este una dintre taxele care afectează practic fiecare cetățean. De la alimente și servicii până la facturile de zi cu zi, majorarea acestei taxe se reflectă în prețuri mai mari și, implicit, într-o reducere a puterii de cumpărare.
Economiștii atrag atenția că TVA este o taxă regresivă. Cu alte cuvinte, impactul ei este resimțit mai puternic de persoanele cu venituri mici și medii, care cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru consumul curent. Astfel, familiile cu venituri reduse sunt afectate disproporționat față de persoanele cu venituri ridicate.
Guvernul a argumentat că majorarea TVA era necesară pentru creșterea veniturilor la buget și pentru respectarea angajamentelor asumate de România în fața instituțiilor europene. Totuși, măsura a fost întâmpinată cu numeroase critici.
O parte dintre economiști, reprezentanți ai mediului de afaceri și organizații civice au susținut că statul ar fi trebuit să înceapă consolidarea fiscală prin reducerea risipei din aparatul administrativ, restructurarea instituțiilor supradimensionate și combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale, înainte de a majora taxele suportate de întreaga populație.
Marele reformist Bolojan n-a fost capabil să eficientizeze statul altfel decât prin împovărarea şi mai mult a populaţiei. Un lider care ştie ce face, eficientizează instituţiile pe care le are în subordine şi face restructurări la vârf, însă Bolojan a preferat calea uşoară pe care şi un om fără şcoală o poate alege: să creştem taxele. Este mai simplu pentru stat să încaseze bani prin creșterea TVA decât să implementeze reforme profunde care să reducă cheltuielile inutile. Soluția aleasă a fost una rapidă, dar care transferă costurile dezechilibrelor bugetare asupra cetățenilor obișnuiți.
Mai mult, majorarea TVA poate alimenta inflația și poate afecta consumul, unul dintre motoarele importante ale economiei. Creșterea prețurilor înseamnă, în practică, o scădere a nivelului de trai pentru milioane de români.
Din perspectivă socială, este dificil de justificat faptul că, într-o perioadă în care multe familii se confruntă deja cu costuri ridicate pentru hrană, utilități și locuințe, statul a ales să recurgă la o măsură care îi afectează pe toți consumatorii, indiferent de venit.
În centrul acestei dispute se află aceeași întrebare care a însoțit toate măsurile de austeritate: de ce trebuie ca nota de plată a dezechilibrelor bugetare să fie suportată, în primul rând, de populație și nu de zonele în care statul însuși generează risipă și ineficiență?
